Busuiocul este una dintre cele mai fascinante ierburi, iar numeroasele sale varietăţi farmecă deopotrivă pe grădinari, bucătari şi pe tămăduitori.
Busuiocul ieri şi azi
Astăzi, planta aromatică numită busuioc este familiară practic tuturor. Cu toate acestea, majoritatea oamenilor cunosc doar soiul verde, tradiţional, care se găseşte în supermarketuri, busuiocul genovez. Există totuşi peste 150 de tipuri diferite, care la rândul lor se împart în nenumărate soiuri. Pot avea gust de scorţişoară sau de anason, pot fi violet închis sau roşii, asemenea opalului închis sau rubinului roşu, şi pot chiar să ţină insectele la distanţă. Botaniştii au încă păreri diferite cu privire originea plantei, dacă aceasta este originară din familia lamiaceelor din India sau din Africa, întrucât două treimi din specii sunt endemice în această zonă. Există o certitudine: numele plantei provine din greacă şi înseamnă „plantă medicinală regală”. Efectul său tămăduitor provine din conţinutul crescut de uleiuri esenţiale din frunzele plantei, care au proprietăţi antiinflamatorii şi de stimulare a apetitului, putând chiar să diminueze o migrenă. Această iarbă, stabilită în regiunea mediteraneeană cu secole în urmă, este de fapt o plantă tropicală. A fost deja găsită ca ofrandă de înmormântare în piramidele egiptene, iar în India este utilizată de 4.000 de ani. Indienii credeau că busuiocul este impregnat cu divinitate.
Cum ne face busuiocul mai uşoară viaţa
Busuiocul plantat în ghivece pe terasă, în grădină sau pe pervaz este un element de bază al gospodăriei. Totodată, înfrumuseţează orice strat de flori ca plantă ornamentală, mulţumită florilor sale graţioase şi culorilor distinctive. Dacă doriţi să includeţi această vedetă a bucătăriei mediteraneene în straturile dvs. cu flori, în ciuda riscului prezentat de melci, plantele tinere trebuie plantate afară la începutul lunii iunie. Fiind plantă tropicală, creşte foarte uşor dacă îi este satisfăcută necondiţionat setea de soare, lumină şi apă. Trebuie plantat în sol afânat, bogat în humus, care nu trebuie să se usuce. Această plantă pentru gătit îşi poate răci frunzele delicate doar până la un nivel pe care-l poate tolera prin evaporare excesivă. Sfat practic: cu cât culegeţi mai mult busuioc, cu atât va creşte mai des. Dacă rupeţi mugurii de frunze, şi nu frunzele individuale, asiguraţi o rezervă constantă din această iarbă regală.